Câţi fraţi, câte surori, câţi părinţi de copii a despărţit Prutul e greu de inventariat, mai ales că marea durere a generat şi numeroase traume încă nevindecate pe malul controlat, timp de atâtea decenii, de sovietici. Poate de aceea Prutului i se mai spune şi râu blestemat, deşi există o legendă care contrazice această titulatură şi care aminteşte că oştenii se împărtăşeau în apa Prutului, înainte de a pleca la luptă. Oricum, pe cursul său de peste 900 km s-a adunat multă suferinţă, ce a curs dureros prin sufletul Moldovei, încă nehotărâtă, în totalitate, pe ce drumuri să apuce.
Comuna Slobozia Mare, aflată la 200 km de Chişinău, este o unitate administrativ-teritorială ce numără peste 6000 de locuitori, din care sub unu la sută reprezintă ruşi, ucraineni, găgăuzi, bulgari şi ţigani, şi a cărei primă atestare documentară apare în anul 1436.
Este comuna de peste Prut în care, până în 1960, trona cea mai mare Biserică ortodoxă a zonei – care avea cinci clopote ale căror bătăi se auzeau până în municipiul Galaţi – dar care a fost demolată de autorităţile sovietice. În zona fostei biserici s-a construit o Casă de cultură unde s-a oficiat, săptămâna trecută, ceremonialul semnării documentelor ce atestă înfrăţirea celor două comune: Slobozia Mare, din raionul Cahul, Moldova, şi Floreşti din judeţul Cluj – România.
Delegaţia celei mai mari comune din România a fost condusă de ing. Horia Şulea, primarul Floreştiului, însoţit de consilieri, funcţionari din aparatul primăriei, Ansamblul artistic „Şoimii Carpaţilor” şi de solistele de muzică populară Adriana Irimieş şi Adina Hada.
În prezenţa a o mie de locuitori şi oficiali locali, primarul comunei gazdă, doamna Valentina Carastan, a prezentat Acordul de înfrăţire şi parteneriat întocmit sub semnul strategiei privilegiate dintre România şi Moldova, conferit de comunitatea de limbă, istorie, cultură şi  tradiţii. Astfel, părţile au convenit să-şi dezvolte relaţiile în domeniul administraţiei publice locale, în domeniul economic, al învăţământului şi cercetării, în domeniul culturii şi sportului, în domeniul apărării civile şi siguranţei persoanelor.
În aplauzele asistenţei, primarii au semnat documentele, după care artiştii din Slobozia Mare şi Floreşti au prezentat unul din cele mai gustate spectacole prezentate în marea sală a Casei de cultură, unde jocul românesc a generat şi hora unirii, în care s-a prins publicul, iar recitalurile artistelor clujence, în special melosul şi textele patriotice ale repertoriului Adrianei Irimieş, au produs nu doar aplauze, ci şi lacrimi pe obrajii românilor de peste Prut. Rugându-l să descrie temperamentul celor din Slobozia Mare, domnul Horia Şulea a fost suficient de concis: modeşti, demni şi adevăraţi români, care se înalţă pe vârful picioarelor să privească luminile Galaţiului şi ale unei uniri mult dorite. Şi a mai completat primarul că această înfrăţire a fost generată de diligenţele doamnei Adela Deheneş, locuitor al comunei Floreşti, nepoata d-lui Gheorghe Mare, membru al Sfatului ţării, participant la Marea Unire de la 1918 şi primar al Sloboziei la vremea acelui eveniment istoric, pe care îl vom sărbători peste puţine zile.

sursă: http://ziarulfaclia.ro/floresti-slobozia-mare-o-infratire-ce-poate-vindeca-din-durerile-timpului/